Despre noi

Apariția Cercetășiei

Cercetășia a fost fondată de către tinerii care au răspuns ideilor și idealurilor formulate în lucrarea “Scouting for Boys”, scrisă de Sir Robert Baden Powell în 1908. Ideea inițială nu a fost aceea de a crea o organizație pentru tineret, ci mai degrabă de a promova niște idei pentru educarea caracterului așa-zis “de cercetaș” – pe care apoi, organizații deja existente (ca Boys Brigade, spre exemplu), să le preia și să le adapteze programului propriu.

În România

În 1912 apareau primele grupuri de cercetași români (Blaj, Brașov, București) pentru ca în 1914, datorită activității lor creative, să ia ființă Asociația Cercetașii României, recunoscută oficial.

În 1993, Organizația Națională „Cercetașii României“ este singura mișcare cercetășească din România reprimită în Organizația Mondială a Mișcării Scout care numară în prezent peste 28.000.000 membri activi în 216 țări și teritorii. În România, aproximativ 2.500 de membri își desfașoară activitatea în 52 de filiale.

Misiunea Cercetășiei în societatea româneasca este de a contribui la educarea tinerilor printr-un sistem de valori bazat pe o Promisiune și o Lege, de a ajuta la construirea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt împliniți ca indivizi și joacă un rol constructiv în societate.

Aceasta se realizează prin:

Implicarea tinerilor într-un proces educativ non-formal, pe toată durata anilor în care se formează ca indivizi.

Utilizarea unei metode specifice, care face din fiecare individ principalul agent al propriei dezvoltări ca persoană încrezatoare, motivată, responsabilă şi deschisă.

Sprijinirea tinerilor în stabilirea unui sistem de valori bazat pe principii spirituale, sociale şi individuale, aşa cum sunt ele exprimate prin Promisiune şi Lege.

Viziunea Organizaţiei Naţionale “Cercetaşii României”:

Vedem cercetăşia in România ca pe o mişcare pozitivă, unită, deschisă tuturor, parte a Mişcării Scout prin valorile şi principiile pe care se bazează.

Cercetăşia urmărește realizarea Misiunii sale, susţinută de o organizaţie cu structuri democratice, reprezentative, eficiente şi simple la toate nivelurile, având resurse suficiente şi un management de calitate.

Cercetăşia reprezintă un actor relevant in societatea românească, care contribuie la educarea copiilor şi tinerilor din România şi oferă alternative durabile provocărilor actuale, bazându-se pe valorile şi principiile cercetăşeşti.

Organizația sprijină o Mişcare puternică, construită de tineri implicaţi, care lucrează împreună pentru propria lor dezvoltare şi sunt sprijiniţi de către adulţi dornici şi capabili să-şi asume un rol educativ.

Cercetaşii din Bistriţa: 17 ani de „educaţie pentru viaţă” oferită copiilor

 

Mişcarea cercetaşilor a renăscut în Bistriţa acum 17 ani. În 1994, un grup de profesori şi de tineri a înfiinţat Centrul Local Bistriţa din cadrul Organizaţiei Naţionale Cercetaşilor României (ONCR). „Nu ştiam nimic despre cercetăşie. Cei în vârstă, profesorii din grupul de iniţiativă, aveau foarte multă experienţă în lucrul cu copiii, noi ceilalţi aveam foarte multă energie şi entuziasm. Cheia reuşitei a fost împletirea experienţei celor din grupul de iniţiativă cu entuziasmul şi energia celor tineri”, povesteşte domnul Sidor Costinaşi, şeful centrului local. Informatician şi profesor de matematică şi informatică la Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Sidor Costinaşi (37 de ani) este unul dintre cei care au pus atunci bazele Centrului Local. Printre fondatori se numără profesorii Oscar Skrabel, Viorica Beşuan, Gheorghe Ţarcă şi doamna Eugenia Ţarcă. Ideea le-a venit după o discuţie cu domnul Flaviu Urs, un fost cercetaş.

Înfiinţarea Centrului Local Bistriţa al ONCR a fost, deci, un efort colectiv. Cel mai greu a fost obţinerea unui sediu. Prima instituţie care i-a găzduit pe cercetaşi a fost Şcoala Generală Nr. 2 Bistriţa. Toate materialele erau asigurate din sponsorizări sau din cotizaţia membrilor. Eşarfele, steagul şi celelalte însemne se comandau şi se comandă şi acum la organizaţia naţională.

Cum erau priviţi cercetaşii atunci, la doar câţiva ani după căderea comunismului? “Şi astăzi, unii dintre părinţi (foarte puţini) ne consideră urmaşii pionierilor, deşi nu suntem. La început, lumea era suspicioasă, unii – datorită faptului că avem o uniformă şi o eşarfă – ne considerau ca făcând parte dintr-o organizaţie paramilitară. Odată cu trecerea timpului, cu desfăşurarea unor activităţi cu impact în comunitatea locală, cercetăşia a ajuns să fie cunoscută drept ceea ce este: educaţie pentru viaţă”, povesteşte domnul Costinaşi.

Care este “motorul” Mişcării Cercetaşilor? Care sunt motivele care-i atrag pe copii spre cercetăşie, îi menţin pe tineri în organizaţie iar pe adulţi îi determină să continue?

Pilonii Mişcării Cercetaşilor sunt learning by doing (învăţarea prin practică), excursiile tematice, posibilitatea afirmării, dezvoltarea personală prin joc şi acţiune. „La cercetaşi am exersat discursul în public drept pentru care şi astăzi la cercetaşi facem acest lucru. Spre exemplu, la întâlnirile noastre publice cercetaşii trebuie să sustină un discurs pe o temă dată. Ideea este că nu ştie nimeni cine trebuie să ţină discursul şi despre ce”, spune liderul cercetaşilor bistriţeni.

Cum l-a ajutat cercetăşia pe profesorul Costinaşi? „Secretul cercetăşiei constă în posibilitatea formării şi autodezvoltării. Activităţile desfăşurate mi-au permis să-mi dezvolt disciplina personală, m-au ajutat să-mi dezvolt abilităţile de comunicare şi adaptare la situaţii noi. De la cercetaşi am învăţat, spre exemplu, să-mi prioritizez activităţile, să organizez lucrurile, să-mi dezvolt spiritul practic. Cercetăşia a contribuit la definirea mea ca om, iar acest lucru mă ajută zi de zi, atât în viaţa profesională cât şi în cea socială şi familială”.

În 17 ani de excursii şi tabere de cercetaşi, Cotinaşi a parcurs pe jos aproximativ 5.000 de kilometri, vizitând Vatra Dornei, Iaşi, Suceava, Maramureş, Sibiu, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Mangalia, la care se adaugă campurile Centrului Local – de la Colibiţa – şi Salzburg-Austria, unde activează o organizaţie de cercetaşi cu care colaborează. Săptămânal, Costinaşi dedică activităţilor legate de cercetăşie, în medie, 5 ore. Timpul este ocupat cu organizarea activităţilor, elaborarea proiectelor, formarea echipei de conducere, atragerea de noi membri.

Ce înseamnă „Oscar Skrabel”

După numele unuia dintre fondatorii săi, Centrul Local Bistriţa a fost denumit  „Oscar Skrabel”. Aici au fost instruiţi de-a lungul timpului circa 800 de cercetaşi. Sediul său actual este Casa Speranţei, de pe bulevardul Independenţei 24-26.

Patru unităţi de învăţământ au elevi-cercetaşi, în Bistriţa:

Colegiul Tehnic INFOEL

Şcoala Generală Nr. 1

Şcoala Generală Nr. 3

Şcoala Generală Nr. 4

Dintre instituţii, cercetaşii sunt sprijiniţi de:

Primăria Municipiului Bistriţa

Inspectoratul Şcolar Bistriţa-Năsăud

Din mediul privat, două societăţi comerciale au contribuit sau contribuie la dezvoltarea activităţilor organizaţiei:

SC Rombat SA

SC Electroplast SA

Membri marcanţi ai Centrului Local „Oscar Skrabel”:

Alina-Daniela Costinaşi, profesor, 37 ani, vechime în organizaţie – 17 ani, membru în Consiliul Centrului Local

Bogdan Daniel Pupeză, project manager, 24 ani, vechime în organizaţie – 12 ani, membru în Consiliul Centrului Local

Anca-Monica Socaciu, realizator TV, 30 ani, vechime în organizaţie – 17 ani, membru în Consiliul Centrului Local

Iulia Moldova, 16 ani, clasa a X-a, Liceul de arte Plastice “Corneliu Baba” Bistriţa, grupa de excelenţă desen

Raul Gălan, 16 ani, clasa a X-a, menţiune şi premiul I la Olimpiada Naţională Istorie

Lideri ai cercetaşilor bistriţeni, de-a lungul timpului:

prof. Oscar Skrabel, decedat, Şef Centru Local 1994-1998

prof. Gheorghe Ţarcă, 62 ani, fost inspector şcolar general adjunct şi şef unitate

prof. Viorica Beşuan, 55 ani, profesor, fost şef unitate

Acţiuni importante la care au participat cercetaşii Centrului Local Bistriţa:

Jamborea Internaţională de la Tamsweg, 1997, unde Centrul Local Bistriţa a reprezentat România.

10 ani de cercetăşie pe meleaguri bistriţene

“Explorare şi descoperire”, Colibiţa, 11 – 18 august 2003

Proiect “Învăţăcel”, Sibiu, 25 – 27 noiembrie 2005

Tabăra de cercetaşi “Cunoaşterea de sine – Condiţie a cercetăşiei”, Colibiţa, 10 – 13 august 2006

“Fă ceva, fii cineva, implică-te”, Bistriţa, 01 iulie – 30 septembrie 2007

„Sunt gospodar”, Bistriţa, 2 aprilie – 31 decembrie 2008

„Natură, simplitate, viaţă”, Bistriţa, 1 iulie 2009 – 31 decembrie 2009

„Pământul sunt eu, Pământul eşti tu”, Bistriţa, 4 mai 2010-20 decembrei 2010

Oranizarea cercetaşilor

Membrii cercetăşiei sunt copii şi tineri care-şi desfăşoară activitatea în formaţiuni specifice (patrule, unităţi). Aceştia sunt cuprinşi în ramuri de vârstă: spiriduşi (7- 10 ani), temerari (11 – 14 ani), exploratori (15 – 18 ani), seniori (19 – 21 ani).

Pentru a dobândi titlul de cercetaş sunt parcurse mai multe etape.

Aspirantura este o perioadă de selectare şi pregătire, în care aspirantul dovedeşte că ştie, înţelege, respectă şi aplică Legea Cercetaşului, Metoda şi Principiile Cercetăşeşti şi îşi asumă responsabilităţile ce decurg din acestea.

După parcurgerea perioadei de aspirantură, aspirantul depune Promisiunea, devenind membru titular. Perioada de aspirantură are o durată cuprinsă între două şi şase luni pentru fiecare aspirant in parte.

Depunerea Promisiunii, de către aspiranţii sub 18 ani, se face cu acordul şi în faţa patrulei în care activează, în cadrul unui ceremonial.

Depunerea Promisiunii, de către aspiranţii adulti, se face cu acordul şi în faţa Consiliului Centrului local în care activează, în cadrul unui ceremonial.

După depunerea Promisiunii, noul membru primeşte carnetul de membru şi dreptul de a purta uniforma şi însemnele ONCR.

Trecerea de la o ramură de vârstă la alte se face la împlinirea vărstei necesare.

Adulţii care se pregătesc pentru a deveni lideri activează sub îndrumarea unui lider şi urmează stagiile necesare dobândirii de cunoştinte şi abilităţi pentru asumarea unor responsabilităţi în organizaţie.

Condiţiile pentru asumarea oricărei responsabilităţi sunt, în general, vârsta, pregătirea şi vechimea în ONCR, precum rezultă din prevederile Regulamentului, în cazul unor funcţii sau responsabilităţi.